2021 – Un an de crestere a conversatiilor online pe teme ultranationaliste si populiste in Romania

CPD SNSPA (Centrul pentru promovarea Participării și Democrației din SNSPA), cu sprijinul German Marshall Fund România, a finalizat în ultimele luni un proiect de mapare a narativelor ultranaționaliste disruptive, cu potențial polarizant în social media din România. Pentru acest lucru, am construit o metodologie complexă de identificare a unor conversații reprezentative pentru atitudini populiste și ultranaționaliste.

Am generat 10 expresii complexe de monitorizare, am extras și analizat articole și comentarii din presa online și social media, și am evaluat impactul acestora în social media – au fost selectate 55.000 de linkuri din perioada octombrie-decembrie 2021, care cumuleaza peste 93 de milioane de vizualizări estimate. În plus, au fost analizate evoluția și impactul acestor teme pe parcursul întregului an 2021.

Conversațiile monitorizate s-au referit la urmatoarele 10 teme:

–       Globaliști / neomarxiști /

–       Trădători de țară, trădare de țară

–       România vândută / România colonie

–       Ieșirea României din UE / Roexit

–       Familia tradițională

–       Dezbaterea sex / gen

–       Raportarea la refugiați / migranți

–       Valori tradiționale

–       Capital străin, firme străine, raportare la străini în economie

–       Raportarea la tema LGBT și minorități sexuale

Aceste teme au fost definite după iterații complexe, pe 27 de teme inițiale, în versiuni extinse de termeni și variații de formulare.

Principalele concluzii. Evoluția conversațiilor populist-ultranaționaliste în mediul online

evolutia numarului de vizualizari online

CREȘTERE DE RITM ÎN A DOUA JUMĂTATE A ANULUI 2021

Conversațiile online disruptive pe teme populist-ultranaționaliste au crescut mult în intensitate în partea a doua a anului 2021. Monitorizarea constantă devine relevantă, pentru ca aceste conversații devin treptat parte din agenda surselor mainstream media. Ceea ce a influențat major intensificarea acestor conversații este contextul pandemic (valurile de îmbolnaviri conduc la creșterea emoției publice), la care se adaugă și contextul socio-politic (perioadele de instabilitate politică generează o ridicare a tonului mesajelor ultranaționaliste). Există un singur moment punctual (august – dezbaterea sex/gen) când un eveniment distinct a generat vizibilitate independent de evoluția contextului socio-medical.

DINAMICA EXCEPȚIONALĂ A NARATIVELOR POPULIST-ULTRANAȚIONALISTE

Dinamica foarte puternică a celor 10 expresii monitorizate și evaluate (de exemplu, tema Ro-exit a evoluat de la vizibilitate inițială marginală în clasamentul expresiilor, la o explozie a mențiunilor și interacțiunilor care a adus-o în top 3 al vizibilității) sugerează faptul că în funcție de evoluția agendei și evenimentelor la nivel național, european și global, se vor desprinde și alte subiecte sau declinări particulare. Acest lucru implică o monitorizare constantă a acestor teme, în viitor!

De altfel, una dintre concluziile cele mai importante ale proiectului vizează tocmai dinamica excepțională a narativelor asociate curentului ultranaționalist-populist. Promotorii acestui tip de discurs demonstrează creativitate, capacitate de adaptare, imaginație și abilități de interpretare a contextelor sociale, politice (interne și externe), economice, culturale în siajul propriei agende.

Măsurătorile aparițiilor în spațiul online, precum și rezultatele cercetărilor sociologice arată cu claritate faptul că ascensiunea acestui curent va fi una dintre cele mai mari provocări pentru spațiul politic, pentru mediul economic, pentru stabilitatea socială și a regimului democratic în ansamblu.

evolutie vizualizari

TEME VIZIBILE – anti GLOBALISM, trădători de țară, Roexit și România vândută

Pe parcursul anului, tema referitoare la globaliști/neomarxiști a fost constant prezentă la un nivel notabil (atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste). Alături de aceasta, s-au “afirmat” încă trei subiecte – “trădători de țară”, “Roexit” și “România vândută/colonie”. Aceste trei teme s-au intensificat major în ultimele luni ale anului 2021.

Tema “trădători de țară” a crescut mult în contextul dezbaterilor despre introducerea certificatului verde, iar un volum mare de mențiuni s-a datorat comentariilor utilizatorilor la postări de pe pagini de Facebook precum George Simion (o pagină cu o interactivitate în creștere începând cu luna septembrie), dar și de pe pagini ale unor surse de presă. O configurație similară a surselor de top de pe Facebook se poate observa și pentru expresia “România vândută”. La tema Roexit, un număr mare de mențiuni se înregistrează în rândul comentariilor de pe pagini precum Mihai Lasca (deputat, fost AUR) sau Cristian Terhes (eurodeputat PNTCD), dar și George Simion sau Diana Iovanovici Șoșoacă – Oficial. Pagini de presă se regasesc și aici în top – găzduind multe comentarii care surprind expresiile monitorizate.

Este important de subliniat faptul că cele patru subiecte sunt conectate puternic între ele, se alimentează reciproc, narativele asociate unei teme fiind utilizate în argumentarea celorlalte. Astfel, pare că se conturează tipare relativ simple în care trădarea de țară devine argumentație pentru Roexit sau în care România este vândută de cei care sunt racordați la interesele elitei globale, toate aceste simplificări și automatisme ducând la conturarea unei logici discursive și a unui limbaj general ușor de recunoscut de către adepții curentului populist-ultranaționalist.

UNDE? DOMINĂ COMENTARIILE DE PE FACEBOOK

Cu puține excepții, zona online unde astfel de conversații se văd cel mai mult este Facebook-ul, mai mult decât zona blogurilor, a comentariilor de presă sau a forumurilor. Comentariile utilizatorilor la postări de pe pagini Facebook reprezintă mecanismul care aduce cel mai mare impact acestor subiecte. Punctual, există și multe comentarii la postări de pe pagini de Facebook ale unor surse de presă mainstream – și e important de făcut distincția că majoritatea mențiunilor care reflectă discurs populist-ultranaționalist s-au regasit la comentariile publicului, nu neapărat la sursele care le-au găzduit (fie că vorbim de paginile de Facebook ale unor politicieni, sau postări care includ articole din surse de mainstream media).

CINE GENEREAZĂ INTERACȚIUNI? PAGINI SAU GRUPURI?

Paginile generează cele mai multe interacțiuni (mai multe decât grupurile) – și aici vorbim de ponderea de comentarii, shares sau likes. Grupurile perpetuează însă postări și mențiuni, prelungind “durata de viață” a acestui conținut – dacă paginile sheruiesc linkuri imediat după cele ele apar, grupurile le promovează și la distanță de câteva zile sau chiar săptămâni.

CE PAGINI, CE GRUPURI?

Notăm în top pagini și grupuri de Facebook din zona de susținere a unor lideri politici (Simion, Șosoacă, Terhes, dar și a unor lideri din alte partide), pagini cu mesaje populiste extreme (majoritar anti-occidentale, dar nu numai), pagini de media alternative sau pagini care promovează conținut senzaționalist (sau chiar conspiraționist). Din nou, precizăm că majoritatea mențiunilor de aici sunt în comentarii și într-o măsură mult mai mică în postări în sine. Chiar și așa, găzduirea/acceptarea unor astfel de comentarii pe propriile pagini este relevantă.

MATURIZAREA VECTORILOR ȘI A DISCURSULUI POPULIST-ULTRANAȚIONALIST

O posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității narativelor populist-ultranaționaliste este legată de faptul că, după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora.

Ce am facut – metode și tehnici

  1. DEFINIREA TERMENILOR. Folosind un soft de monitorizare a comunicării din media online (presă și rețele sociale), am construit expresii de căutare complexe (cu un mix de termeni) care permit identificarea mențiunilor relevante pentru 10 teme de interes. Procesul a presupus mai mulți pași succesivi, iar expresiile și forma lor finală au fost rezultatul mai multor iterații și a unor evaluări calitative succesive a rezultatelor, pentru îmbunătățirea parametrilor calitativi de precision și recall.
  2. CĂUTARE ȘI ANALIZĂ. Am generat și analizat rezultatele căutării în softul ZeList Monitor, cu accent pe evoluția temelor pe parcursul anului 2021 (trei luni de zile), ponderea tipurilor de surse (ca volum și ca impact), principalele surse, principalele subteme asociate. Au rezultat peste 55.000 de linkuri (postări, mențiuni – pentru cele doua teme), cu peste 93 de milioane de vizualizări estimate.
  3. TOP CONȚINUT NEGATIV & DISEMINAREA LUI. Am extras bazele de date și, în urma unei selecții calitative în fișierele .csv, am identificat o serie de surse de conținut (website-uri/bloguri) și articole de interes. Am folosit un instrument specializat pentru analiza Facebook (extensia publică Crowdtangle) pentru identificarea zonelor unde s-a diseminat acest conținut, pentru fiecare sursă selectată.
  4. TOP GRUPURI FACEBOOK CE DISEMINEAZĂ CONȚINUT POPULIST. Am selectat, din baza de date rezultată la pasul 2, 3000 de linkuri, pentru o aprofundare a studierii modului cum se diseminează conținutul populist. Folosind un soft special construit, am identificat principalele pagini și grupuri de Facebook care diseminează acest tip de conținut.

***

Creat în cadrul SNSPA, Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) este o unitate de cercetare, analiză și evaluare a participării cetățenilor la procesul democratic, atât la nivel naţional, cât și european.

Mai multe detalii despre studiile CPD – www.civicparticipation.ro

Leave a Reply

%d bloggers like this: